Într-o zi aproape de înserat cînd mergeam spre hotel am văzut un indicator care mă îmbia să virez la dreapta.
Am trecut la fapte si uite asa mi-am schimbat programul din acea seara dar pe cuvint a meritat vizita la Gasometer City.
Eram tare curios să văd aceste gazometre mai de aproape cu toate că puțin turiști le vizitează. Aici se vede cum o hotărîre înţeleaptă poate salva de la demolare niște clădiri care sunt scoase din funcțiune, dar care produc profit după reamenajarea lor.
Ajuns în preajmă celor patru gazometre am început să caut un loc de parcare. Am găsit dupa vreo 5 minute de căutări pe strada Guglgasse, tot strada aceasta trebuie să o setați pe GPS dacă dorițti să ajungeți la gazometre.
Privelistea este surprinzătoare și cînd te gândești că acele clădiri cilindrice au fost utilizate pentru a stoca gaz de cărbune, care era utilizat pentru încălzire şi iluminatul stradal.
Aceste “gazometre” au fost de fapt niște cilindri de metal scufundate în apa, în care se pompa gaz, acesta făcea ca cilindrul să se ridice iar cind gazul începea să se consume cilindrul de metal cobora.
Pe pereți de protectie erau amplasate ceasuri care îndicau volumul de gaz existent în cilindru aceste ceasuri se observă și acum.
Răspunzător de construcția gazometrelor a fost numit inginerul Franz Kapaun, iar în anul 1899 le-a dat în functiune. La vremea aceea aceste patru gazometre erau cele mai mari din Europa.
Ele au fost folosite pînă în anul 1981, iar prin 1995 edili Vienei au luat hotărîrea să modernizeze cele patru gazometre, să le transforme în ceva util.
În urma unei “licitați publice” responsabili cu reabilitarea lor au fost desemnați: Jean Nouvel, Franța(corpul A), Coop Himmelblau(corpul B), Manfred Wehdorn(corpul C) şi Wilhelm Holzbauer(corpul D), ultimi trei din Austria.
Gazometru A
Arhitectul francez l-a gîndit ca un spatiu comercial pe trei etaje iar pînă la ultimul etaj sunt locuințe, la subsol nu putea să lipsească o parcare.
Aici se poate ajunge și cu ajutorul metroului folosind linia U3 și coborînd la stația Simmering.
Inginerul Simmering(Germania) fiind defapt cel care a cîstigat concursul pentru construcția gazometrelor.
La ora aceea am găsit deschis numai un market SPAR, restul magazinelor avînd “obloanele” trase.
Gazometru B
Între toate gazometrele sunt pasaje de legatură așa că am pașit în cel de-al doilea.
Acesta este mai diferit celelalte pentru că are un perete din otel și sticlă pe latura străzi Guglgasse, care adăpostește birouri.
La parter este o sală multifuncțională foarte mare, la etaj un cămin studentesc, magazine și ceva legat de sănătate numit ” WGKK”.
Bineînțeles că și acest corp are la etajele superioare apartamente în jur de 250.
Gazometru C
Între corpul B și C în pasarelă care uneștele cele două corpuri funcționează un restaurant care era deschis la ora aceea, dar clienți lipseau cu desăvîrșire.
Aici la subsolul clădiri este o parcare pe 5 nivele, la parter magazine dar închise, la nivelele superioare se gasesc din nou apartamente de locuit.
Gazometru D
Acest corp este cel mai diferit de celelalte, spațiile de locuit în acest corp sunt dispuse în formă de stea iar printre ele sunt foarte multe spați verzi. Eu cred că austrieci sunt obsedati de spațiile verzi dar pe lînga faptul că sunt foarte multe ele arată impecabil.
La parter spațiile sunt ocupate de birouri ale magistraturi, un etaj superior este ocupat de arhivele orasului.
Între corpul C și D este o pasarelă care nu duce la corpul E în care se gaseste un “Hollywood Megaplex” parcare și alte spați comerciale dar cu părere de rău și ele închise.
Cu toate că “Gasometer City” este aprope de ieșirea din Viena o zonă mai mult industrială arhitecți nu sau sgîrcit în a rezervat un spațiu destul de generos zonelor verzi.
Încă o data s-a dovedit că austrieci când au hotărît să modernizeze gazometrele sau gândit de zicala(noastra?) “Omul sfinţeste locul”, și chiar le-a ieșit.
Detalii tehnice
Gasometers sunt patru cilindrice de gaze containere telescopice, fiecare cu un volum de aproximativ 90.000 m³ aşezat într-un bazin de apă, fiecare este închis cu un roşu-caramida fatada.Ele sunt, fiecare, 70 de metri înălţime şi 60 metri în diametru.în timpul remodelare şi numai exteriori din caramida şi părţi ale acoperişului au rămas în picioare.
Gaz de huilă a fost uscat-de huilă şi a fost depozitate în aceste containere înainte de a fi distribuit în reţeaua de gaze oraş.
"Gaz de iluminat "a fost folosit iniţial numai de lămpi stradale, dar în 1910, utilizarea sa pentru gătit şi încălzire în locuinţe private a fost introdus.
Cele patru gasometers sunt construite identic în cărămizi şi să stea sub forma de perechi rând.
Sunt construcţii cilindrice cu un diametru exterior de 64,9 m.
De mai sus o profundă fundaţie m 1.7 din beton, sta un mare inel 12m de zidarie cu un diametru interior de 62.8m, care formează pereţii la rezervorul de apă.
Acest zid este 5.4m late la baza si 1.65m largă în partea de sus.
Cupola are rolul de acoperis de 63.6m, şi este compusă din o structura de fier, cu un terase din lemn îmbrăcat în tablă zincată.
Site oficial Gasometer City
